Anunţul a fost făcut joi de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, care a precizat că Guvernul va plăti cinci milioane de euro din suma negociată, iar pentru restul de bani Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională.
”Oferta de preţ de 11 milionane a fost făcută cu specificarea că vom face apel la donatori. În ceea ce priveşte condiţiile de plată, s-a spus clar în timpul negocierilor că statul va finaliza procedura până în 30 septembrie, urmând ca banii să fie plătiţi până la 31 octombrie”, a explicat Vlad Alexandrescu într-o conferinţă de presă.
Este pentru a doua oară în istoria statului român când se desfăşoară o astfel de subscripţie naţională, prima dată fiind în urmă cu 128 de ani, când s-a construit Ateneul Român.
”Este un apel către toată societatea pentru a sprijini această iniţiativă, astfel încât acest nou mod de a acţiona să poată să funcţioneze ca un model şi pentru alte achiziţii de opere culturale care ar putea să intre în circuitul public. Cred că e foarte important modelul pe care l-am lansat pentru că se bazează pe coparticipare, pe voinţa cetăţeanului român, este foarte important ca cetăţenii să arate dacă doresc ca această operă de excepţie să rămână în circuitul public românesc”, a mai spus ministrul Culturii.
În acest context, el a făcut apel la fondurile financiare ale cetăţenilor şi ale companiilor private, precum şi ale diasporei, pentru completarea sumei.
Campania va fi derulată în mass-media.
”Nu vom oferi bani pentru această campanie. Ea va fi pro-bono şi trebuie să reflecte interesul şi intenţia societăţii. Avem deja susţinerea unor persoanalităţi culturale şi politice”, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, după ce va fi achiziţionată, lucrarea va fi expusă permanent într-unul dintre muzeele naţionale ale României.
De la realizarea ei, în 1907, sculptura a avut până în prezent doar doi proprietari.
Data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi în baza unei legi promulgate de Iohannis în noiembrie, anul trecut. Legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promovată de un grup de parlamentari ca „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român, în perioada regimului comunist.